Casa memoriala Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacău; d. 22 august 1890, Mirceşti, judeţul Iaşi) a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI
IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI
IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI
IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI
IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI
IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI
IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI IMAGINI DE LA CASA MEMORIALA SI MORMANTUL POETULUI VASILE ALECSANDRI


Activitate culturala

A fost unul dintre fruntasii miscarii revolutionare din Moldova, redactând împreuna cu Kogalniceanu si C. Negri Dorintele partidei nationale din Moldova, principalul manifest al revolutionarilor moldoveni.În 1854 - Apare sub conducerea sa România literara, revista la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Kogalniceanu, Al. Russo, dar si muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu.În 1859 - Este numit de domnitorul Al. I. Cuza ministru al afacerilor externe; va fi trimis în Franta, Anglia si Piemont pentru a pleda în scopul recunoasterii Unirii.Primeste Premiul Academiei pentru Literatura în 1881.

Opera. Evolutie si tendinte

În 1843 apare, în Albina Româneasca, Tatarul, prima poezie care va face parte din ciclul Doine si lacramioare. Tot acum scrie poeziile Baba Cloanta, Strunga, Doina, Hora, Crai nou. În 1848 scrie poezia Catre români, intitulata mai târziu Desteptarea României.În 1850, dupa o absenta de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se întoarce în tara; publica în revista Bucovina poeziile populare Toma Alimos, Blestemul, Serb sarac, Mioara, Mihu Copilul. Începe sa lucreze la ciclul Chiritelor cu Chirita în Iasi. Aceasta va fi urmata de Chirita în provincie (1852), Chirita în voiagiu (1864) si Chirita în balon (1874). La Teatrul National se joaca Chirita în Iasi sau Doua fete s-o neneaca.În 1852 apare volumul Poezii poporale. Balade (Cântice batrânesti). Adunate si îndreptate de d. V. Alecsandri. Tipareste primul volum de teatru Repertoriul dramatic, care contine piesele Iorgu de la Sadagura, Iasii în carnaval, Peatra din casa, Chirita la Iasi, Chirita în provincie. În 1853 apare volumul Poezii poporale. Balade adunate si îndreptate de V. Alecsandri, partea a II-a. Publica la Paris primul volum de poezii originale: Doine si lacrimioare. În 1856 apare în Steaua Dunarii, revista lui Kogalniceanu, poezia Hora Unirii.În 1874 publica Boieri si ciocoi, una dintre cele mai importante comedii, o fresca sociala de dimensiuni considerabile. Tot în Convorbiri literare publica nuvela Calatorie în Africa. În 1875 se editeaza Opere complete, cuprinzând Poezii (I-III) si Teatru (IV). În 1876 se publica volumul Proza. În 1877, odata cu poezia Balcanul si Carpatul începe seria Ostasilor nostri. În 1878 apare volumul Ostasii nostri, închinat eroismului românilor în razboiul din 1877. În 1881 apare ultimul volum din Opere complete, care cuprinde ciclurile Legende noua si Ostasii nostri.În evolutia artistica a lui Alecsandri se pot distinge cel putin trei momente, trei vârste aflate în deplina corelatie cu epoca plina de transformari prin care trece societatea româneasca a acelor timpuri.Debutul sau sta sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric (Buchetiera de la Florenta, Doine si lacrimioare) dar si al unei necrutatoare critici a ridicolului social în piesa Iorgu de la Sadagura sau în ciclul "Chiritelor". Acest romantism tipic, caracteristic literaturii române din perioada pasoptista, are în literatura lui Alecsandri cea mai înalta masura în Balta alba si în Desteptarea României si, de cele mai multe ori se prelungeste prin unele texte pâna dupa Unire.O a doua etapa, asa-zisa de limpezire, de obiectivare a viziunii si a mijloacelor artistice, se poate observa începând cu prozele calatoriei în Africa si terminând cu expresia artistica matura din pasteluri si din unele legende.Cea de-a treia etapa îl face sa revina spre teatru, cu o viziune în general romantica, viziune filtrata însa printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o seninatate a întelegerii care îl apropie de clasicism. Epoca în care traieste Alecsandri este fundamental romantica, dar fara îndoiala ca a vorbi despre clasicism si romantism la modul concret (implicând asadar o constiinta si practica concreta), e o aventura la fel de mare ca aceea de a descoperi marile curente europene într-o literatura cu alta evolutie culturala si istorica decât cele din vestul Europei.Dupa 1840, când psihologia romantica patrunde mai adânc, poetul începe sa sufere de ceea ce s-a numit <<sentimentul incomplenitudinii, dar, în aceeasi masura, sufera de teama de dezordine în lumea fizica si morala. Haosul îi provoaca viziuni negre. Lânga senzatia de axfisie si dorinta de expansiune sta, mereu, un treaz sentiment al ordinei, sta vointa (la Grigore Alexandrescu, Heliade, mai ales) de a împaca elementele în <<sfada>>.Marile convulsii istorice modelate de marile modele culturale imprima începuturilor poeziei românesti o configuratie dialogica. Pe de-o parte revolta si idealurile, transfigurate în asa zisele universuri compensative: revolta, erotica, sentimente ale individualului raportat la lume, tipic romantice, construite pe marile modele ale literaturii occidentale (Lamartine, Victor Hugo etc), iar pe de alta parte tentatia de a imprima acestei miscari de emancipare o ordine, o coerenta, care nu putea fi gasita decât în marile modele ale literaturii clasice, adica în încercarea de a obiectiva viziunea si mijloacele artistice, initial, iar mai apoi în luciditatea interogarii lumii, în gustul contrastelor tragice nascute de interactiunea dintre epoci, de ruptura dintre ele.

Autorul dramatic

În perioada 1878 - 1879, la conacul sau de la Mircesti, scrie drama istorica romantica Despot-Voda. Premiera a avut loc în octombie 1879 pe scena Teatrului National din Bucuresti. Piesa fusese citita în cenaclul Junimii din 8 mai 1879, printre auditori aflându-se Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale. Pe data de 30 septembrie 1880, i s-s jucat drama Despot Voda. La Montpellier este premiat pentru poezia Cântecul gintei latine. Scrie feeria nationala Sânziana si Pepelea.Începe sa lucreze în 1882 la piesa Fantâna Blanduziei, pe care o va termina anul urmator. Sunt celebre epistolele pe care Ion Ghica i le trimite. În 1884 piesa Fântana Blanduziei este reprezentata la Teatrul National din Bucuresti.Scrie si citeste în cenaclul Junimea drama Ovidiu. În 1885, Teatrul National prezinta drama Ovidiu a lui Vasile Alecsandri.În 1886, Titu Maiorescu a publicat în Convorbiri literare articolul Poeti si critici; acesta se încheie cu o privire sintetica asupra operei lui Alecsandri:

„A lui lira multicolora a rasunat la orice adiere ce s-a putut destepta din miscarea poporului nostru în mijlocia lui. În ce sta valoarea unica a lui Alecsandri? În aceasta totalitate a actiunilor sale literare“.

Volume de teatru. Comedii
Chirita în provintie (1852)
Chirita în voiagiu (1864)
Chirita în balon (1874)

Volume de poezie
Poezii populare. Balade (Cântice batrânesti), 1852
Poezii populare. Balade adunate si îndreptate de V. Alecsandri, partea a II-a, 1853
Doine si lacramioare, 1853

Proze
Istoria unui galben
Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florenta
Iasii în 1844
Un salon din Iasi
Românii si poezia lor
O primblare la munti
Borsec
Balta-alba
Calatorie în Africa.
Un episod din anul 1848

Proze din periodice
Satire si alte poetice compuneri de printul Antioh Cantemir
Melodiile românesti
Prietenii românilor
Lamartine
Alecu Russo
Dridri, (roman scris în 1869, publicat în 1873)
Din albumul unui bibliofil
Vasile Porojan
Margarita, (nuvela scrisa în 1870, din ea fiind publicata numai un mic episod în 1880)
Introducere la scrisorile lui Ion Ghica catre Vasile Alecsandri
Drame
Cetatea Nemtului
Lipitorile satelor
Sgârcitul risipitor
Despot Voda, drama istorica
Fântâna Blanduziei
Ovidiu

Opere complete
Opere complete, 1875


Detalii localitate

Imagine din satelit a comunei Mircesti...

COMUNA MIRCESTI - IMAGINE DIN SATELIT

  Alecsandri si Junimea

În 1863 ia nastere la Iasi societatea Junimea, al carui membru onorific a fost pâna la sfârsitul vietii. În anul 1867 este ales membru al Societatii literare române, devenita Academia Româna.

Cu ocazia serbarilor de la Putna din 1871, poetul trimite doua cântece care au însufletit marea masa de oameni: Imn lui Stefan cel Mare si Imn religios cântat la serbarea junimei academice române. În acelasi an Titu Maiorescu publica în Convorbiri literare studiul Directia noua în poezia si proza româneasca în care spune: „În fruntea noii miscari e drept sa punem pe Vasile Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare în generatia trecuta, poetul <Doinelor si lacrimioarelor>, culegatorul cântecelor populare paruse a-si fi terminat chemarea literara (...). Deodata, dupa o lunga tacere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse în izolare la Mircesti, si iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat în literatura tarii, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor ... “

Pastelurile

AlecsandriAlecsandri începe sa publice pasteluri în 1868, în diverse numere ale Convorbirilor literare.

Astfel de încercare de obiectivare a viziunii sunt pastelurile lui Alecsandri. Pastelul este o specie a genului liric cunoscuta - în aceasta forma - numai în literatura româna, creata si dusa la celebritate de Alecsandri însusi, într-un ciclu de versuri care i-a dat numele: "Pasteluri", publicate în revista Convorbiri literare, în cea mai mare parte între 1868 si 1869.

Pastelul preia de la poezia descriptiva a primilor romantici nu numai ideea corespondentei dintre sentiment si tabloul de natura, ci si pe aceea a privirii unui peisaj sub unghiul miscator al marilor cicluri naturale, al anotimpurilor, care îl lumineaza si-l însufletesc mereu de alta viata, în alte nuante; pe de alta parte, supune descrierea unui proces de obiectivare caracteristic poeziei post romantice, încercând sa o apropie de trasaturile unei opere plastice. Pastelul este mai degraba un tablou realizat cu ajutorul limbajului (la origine pastelul înseamna un desen în creion moale, usor colorat). Acest tip de poezie manifesta preocupare pentru satisfacerea unor exigente specifice: compozitie, colorit, echilibru.

Alecsandri a dat forma concreta unei tendinte care preexista în poezia româneasca (gasim elemente de pastel la Asachi, Heliade, Alexandrescu). El va fi urmat de mai toti poetii sensibili la elementul pictural, la peisaj, indiferent de orientare estetica: Alexandru Macedonski, George Cosbuc, Ion Pillat, Vasile Voiculescu.

Pastelurile lui Alecsandri evoca natura asa zis domestica, adica tot ce constituie cadrul obisnuit al unei vieti patriarhale, idilice. Elementele descriptive apar aici nu incidental, ca un cadru al unui conflict de natura romantica, ci sunt scopul elementar al acestei poezii. Natura nu mai este, ca în marea poezie romantica, refugiu, ci cadrul natural privit cu obiectivitate descriptiva. Pastelurile devin în acest sens imnul plin de încredere adresat adevaratei tari, satului si adevaratelor valori ale acestuia: munca, rodnicia, robustetea si sanatatea morala. Melancolia romantica este înlocuita aici cu încredere în armonia naturala, cu o adevarata credinta naturista (vezi poeziile dedicate primaverii: Privirea scoate aburi pe umedul pamânt / Se-ntind carari uscate de-al adierii vânt. Caldura patrunde în inimi si natura iese din amorteala, sosesc cocorii din tarile calde, taranii muncesc câmpul. Universul generat va fi unul al armoniei si al ciclurilor firesti ale naturii.

web hit counter